Manifest VELO- CULTURAL

Minoritatea te imploră să citeşti şi să iubeşti.

Make love not traffic!

Te rog, dacă ai maşină, carnet, şi-ţi strigi drepturile folosind vocabularul extins al limbii române... renunţă un pic la viziunea din spatele parbrizului pentru că nu TU eşti ‘ăl mai prăpădit supravieţuitor al traficului de mahala. Pune-te în locul lor. Există o specie pe care o stârpim fără să ne dăm seama, o schingium, o înjurăm, o batjocorim şi poate că şoferii ar scoate-o în afara legii... pentru simplul motiv că deţin volanul.

Te-ai făcut european acum câteva luni, însă te-ai gândit doar la carburant, Renault, maşini nemţeşti... fără să ai idee de unde pleacă şi de unde vine un oraş nepoluat cu trafic mai lejer. Vrei şosea pentru tine. Vrei să deţii controlul, te-njuri cu cine apuci. Gesticulezi ca un apucat şi-ţi citesc pe buze agresivitatea... Mă enervez fiindcă tu mă depăşeşti cu scârţâit de roţi dar ne vom revedea în prima intersecţie blocată. Acolo eu am să-ţi zâmbesc ironic, semn că am văzut mulţi ca tine... te depăşesc... Filosofia ta de viaţă oscilează între găsirea locului pe şosea şi sfidarea regulilor. Te studiez de multe ori şi-ţi spun sincer... imi stârneşti mila. Eşti ca un peşte într-un acvariu... buzele ţi se mişcă, pupilele ţi se dilată, şi în fond de ce? Nu suporţi să te vezi depăşit de un tip îmbrăcat ridicol, care nu se intimidează de poziţia ta de birjar... ţii mâna pe volan ca hăţurile unei căruţe iar în cealaltă mână, mobilu’... cam în poziţia în care în trecut se ţinea biciul. Ajung la destinaţie. Îmi dau seama că sunt un prăpădit de biciclist iar “Romanian dream” n-are decât o marcă, patru roţi şi cai putere. N-am să-mi ard carburantul niciodată atâta timp cât traversez un oraş la fel de repede ca tine.

Ma uit în curţile altora şi-mi dau seama că gradul de civilizaţie al unui popor e legat de cât de mult merge pe două roţi sau respectă această formă de deplasare. Supravieţuitori ocazionali ai traficului, cei care folosesc două roţi ne-motorizate, ne-nimic, doi plămâni şi un pic de curaj... îşi vor drepturile înapoi. Am pretenţia să fiu respectat, fiindcă eu nu le bag copiilor tăi... ţeava de eşapament în gât.

Peiorativ, te numesc şofer.

Text: Andrei Ivaşc, Radio Guerrilla